La doi ani de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare, Zero Waste Romania recunoaște performanțele remarcabile ale programului – cu rate de colectare de peste 90% și aproape 7 miliarde de ambalaje returnate – dar atrage atenția asupra unei lipse fundamentale: absența totală a reutilizării din arhitectura sistemului.
„Cifrele de colectare sunt impresionante și demonstrează că românii răspund pozitiv când li se oferă infrastructura potrivită. Dar un SGR care se ocupă doar de reciclare, ignorând reutilizarea, este ca o mașină care merge doar pe jumătate din cilindri. Am propus încă din 2020 ca sistemul să includă de la început ambalajele reutilizabile, cu ținte clare de creștere până la cel puțin 55% în 2030. În schimb, am pierdut doi ani și jumătate valoroși,” declară Elena Rastei, de la Zero Waste România.
Ierarhia ignorată
Legislația europeană de mediu stabilește clar ierarhia gestionării deșeurilor: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea energetică și, în final, eliminarea. Reutilizarea vine înaintea reciclării, nu după. Acest principiu nu este o recomandare, ci o obligație legală fundamentală.
Un ambalaj reutilizat de 20-50 de ori economisește semnificativ mai multă energie și resurse decât același ambalaj reciclat o singură dată. Germania, Olanda și țările nordice demonstrează de câteva decenii că sistemele de garanție-returnare funcționează optim când combină reutilizarea cu reciclarea, încă de la început.
”România a construit un sistem eficient pentru colectarea ambalajelor de unică folosință, dar a amânat componenta esențială de reutilizare. E ca și cum ai construi o autostradă modernă, dar ai uita să pui benzi pentru transportul în comun,” explică Elena Rastei.
Progresul vine, dar cu întârziere semnificativă
Proiectul legislativ depus la Parlament pe 27 octombrie 2025 de deputatul Mircea Fechet reprezintă în sfârșit pasul pe care îl cerem de ani buni. Include pentru prima dată ambalajele reutilizabile în SGR și stabilește ținte de 30-40% reutilizare între 2027 și 2029.
Chiar dacă aceste niveluri rămân sub pragul de 55% pe care l-am propus inițial pentru 2030, Zero Waste salută direcția corectă. Problema este că implementarea efectivă nu va începe decât din 1 ianuarie 2027 – aproape trei ani și jumătate după lansarea SGR.
„Doi ani și jumătate de întârziere înseamnă milioane de ambalaje care ar fi putut fi reutilizate în loc să fie reciclate,” subliniază Elena Rastei. „Vorbim despre economii substanțiale de energie, apă și emisii de carbon care nu s-au materializat. Este un cost de oportunitate semnificativ pentru mediu și o dovadă că ambițiile noastre inițiale au fost considerate prea îndrăznețe pentru realitatea din teren.”
Ce funcționează și ce rămâne de făcut
Recunoaștem aspectele pozitive ale sistemului actual:
✓ Operator unic centralizat și non-profit
✓ Trasabilitate completă – raportări lunare transparente pe returosgr.ro
✓ 98% din materialele colectate sunt efectiv reciclate, nu doar „trimise spre reciclare”
✓Calitate excepțională a materialelor recuperate, necontaminate, ideale pentru economia circulară
✓ Mobilizare impresionantă a consumatorilor – 60% returnează regulat
Dar subliniem și problemele critice care necesită rezolvare urgentă:
✗ Transparența financiară limitată – structura detaliată a veniturilor și cheltuielilor operatorului rămâne neclară pentru public
✗ Lipsa infrastructurii din mediul rural – soluții pilot abia din octombrie 2025, cu doi ani întârziere
✗ Disconfortul consumatorilor – automate defecte, cozi lungi, respingeri fără explicații clare
✗ Dezechilibrul de putere în cadrul operatorului – ponderea redusă a statului (20%) lasă deschisă discuția despre influența disproporționată a marilor jucători privați
✗ Lipsa completă a reutilizării din primii doi ani de funcționare
Context european îngrijorător
În contextul în care România reciclează doar circa 12-13% din deșeurile municipale – de aproape patru ori sub media UE de aproximativ 48% și mult sub ținta europeană de 55% stabilită pentru 2025 – performanța SGR pe segmentul ambalajelor de băuturi arată atât ce se poate realiza cu un sistem bine proiectat, cât și cât de mult spațiu există pentru a extinde această logică la restul fluxurilor de deșeuri.
„Dacă SGR 2.0 va fi implementat corect și la timp din 2027, România poate deveni un model regional pentru economia circulară reală, nu doar pentru colectarea eficientă,” este concluzia Zero Waste Romania. „Dar asta presupune să învățăm din întârzierile ultimilor doi ani și să nu mai amânăm elementele esențiale ale unei viziuni cu adevărat circulare. Nu poți deveni model regional dacă mediul rural e încă neglijat, transparența financiară rămâne vagă, iar reutilizarea a fost deja amânată prea mult.”
Date cheie SGR (noiembrie 2023 – septembrie 2025):
- Aproape 7 miliarde de ambalaje returnate
- Peste 500.000 tone de materiale predate către reciclatori
- Rate de returnare: de la aproximativ 1,2% (ianuarie 2024) la peste 90% (august-septembrie 2025)
- 6.600 de automate instalate din 67.000 de comercianți înregistrați
- 60% dintre români returnează ambalaje în mod regulat
- 9 din 10 români declară că folosesc sistemul (studiul Every Can Counts 2025, eșantion de 16.000 respondenți din 16 țări)
- 77% dintre români susțin activ sistemul SGR
Apelul Zero Waste Romania către autorități și RetuRo
Solicităm:
- Accelerarea implementării SGR 2.0 – fără noi amânări după 1 ianuarie 2027
- Transparență financiară completă – publicarea structurii detaliate a veniturilor și cheltuielilor RetuRO
- Extindere reală în rural – nu doar proiecte pilot, ci soluții scalabile și rapide
- Ținte ambițioase pentru reutilizare – creșterea progresivă către 55% până în 2030
- Aplicarea consecventă a penalităților pentru comercianții care nu respectă obligațiile
Despre Zero Waste România
Zero Waste România este o organizație non-profit, apolitică, independentă care promovează soluții holistice pentru conservarea resurselor și militează pentru tranziția către economia circulară, fără gropi de gunoi sau incineratoare.
ZWR a elaborat documentul de poziție care a stat la baza arhitecturii Sistemului de Garanție-Returnare din România, propunând 12 elemente-cheie pentru un SGR funcțional și complet, inclusiv integrarea ambalajelor reutilizabile cu ținte clare de creștere.
Monitorizăm constant implementarea sistemului și milităm pentru respectarea principiilor economiei circulare în toate politicile de mediu din România.