București, 17 iunie
Când o instalație de incinerare a deșeurilor, chiar și cu valorificare energetică (Waste-to-Energy), arde deșeuri municipale, rămâne un reziduu solid numit zgură. Acesta conține metale grele, substanțe chimice care nu se degradează niciodată ( cunoscute drept PFAS) și microplastice. În toată Europa, acest material este turnat în asfalt, beton, blocuri de ciment și materiale folosite în construcții.
În timp, substanțele toxice se infiltrează încet în sol și în apa freatică, folosită ca sursă de apă potabilă sau irigații.
Pentru România, miza este dublă. Țara are cea mai scăzută rată de reciclare din UE. Noua lege riscă să împingă România să prioritizeze valorificarea energetică în detrimentul reutilizării și reciclării, cu repercusiuni asupra mediului și sănătății populației.
Raportul Zero Waste Europe, intitulat A toxic legacy – Bottom ash in Europe’s circular economy („O moștenire toxică – Zgura rezultată în urma valorificării energetice în economia circulară a Europei”), avertizează că legea UE privind economia circulară (Circular Economy Act, CEA) riscă să amplifice utilizarea deșeurilor periculoase în drumuri, clădiri și infrastructura publică, dacă nu sunt introduse limite și garanții stricte.
Incinerarea cu valorificare energetică a deșeurilor municipale din Europa generează în fiecare an peste 12 milioane de tone de zgură. În pofida amplorii și a riscurilor, aceasta este deja utilizată la scară largă pe întreg teritoriul Europei, din cauza unor reglementări fragmentate și adesea slabe.
Noua lege, în loc să rezolve problemele, le consolidează neintenționat prin faptul că nu include garanțiile solide împotriva poluării mediului.
„Aceasta este o contradicție majoră aflată în centrul agendei UE privind economia circulară”, a declarat Janek Vähk, manager de politici pentru zero poluare, Zero Waste Europe. „Creștem capacitatea de valorificare energetică, generăm reziduuri periculoase, iar apoi încercăm să reintroducem aceste reziduuri în economie prin materiale de construcții.”
Pe baza unor dovezi științifice recente și a unor studii de caz din întreaga Europă, raportul concluzionează că:
- zgura rezultată în urma valorificării energetice este instabilă din punct de vedere chimic și continuă să elibereze contaminanți pe perioade îndelungate;
- metodele de testare existente subestimează riscurile reale pentru mediu;
- PFAS și microplasticele sunt în mare parte nereglementate în aplicațiile cu acest tip de zgură;
- tehnicile actuale de procesare nu pot elimina în mod fiabil substanțele periculoase;
- utilizarea zgurii de valorificare energetică în construcții este determinată în principal de costurile ridicate ale depozitării la groapa de gunoi, și nu de beneficii de mediu.
„Dacă un material conține substanțe periculoase, acesta nu ar trebui utilizat în drumuri, clădiri sau spații publice”, a afirmat Vähk. „Aceste reziduuri ar trebui izolate în mod corespunzător, nu dispersate în mediu înconjurător. În prezent, depozitarea controlată la groapa de gunoi rămâne cea mai sigură opțiune disponibilă.”
Pe baza concluziilor raportului, autorii îndeamnă Comisia Europeană să se asigure că politicile privind economia circulară sunt pe deplin aliniate obiectivului de a realiza un mediu lipsit de substanțe toxice.
Recomandări principale:
- aplicarea principiului precauției în privința reziduurilor de valorificare energetică și descurajarea utilizării zgurii de valorificare energetică;
- stabilirea unor reguli armonizate la nivelul UE pentru clasificarea, testarea și monitorizarea pe termen lung a zgurii de valorificare energetică;
- asigurarea faptului că legislația UE abordează pe deplin PFAS, microplasticele, metalele grele, POP și alte substanțe periculoase din reziduurile de valorificare energetică;
- prevenirea răspândirii reziduurilor periculoase prin prioritizarea izolării sigure în detrimentul utilizării lor în drumuri, clădiri și materiale de construcții;
- recunoașterea faptului că valorificarea energetică a deșeurilor generează reziduuri periculoase și evitarea politicilor care cresc capacitatea și producția de zgură.
- includerea integrală a incinerării deșeurilor municipale în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), pentru a contribui la reducerea arderii deșeurilor și a generării asociate de reziduuri periculoase.
Publicația vine în urma unei declarații comune semnate de peste 40 de organizații, printre care Zero Waste Europe, prin care comisara pentru mediu Jessika Roswall este îndemnată să adopte o abordare bazată pe precauție în privința reziduurilor de valorificare energetică în cadrul Legii privind economia circulară.
De ce este relevant în mod special pentru România
România resimte deja o presiune tot mai mare de a se orienta către valorificare energetică, ceea ce face acest raport direct relevant pentru deciziile actuale din țară. România are cea mai scăzută rată de reciclare a deșeurilor municipale din UE – în jur de 12% – față de ținta de 55% care ar fi trebuit atinsă în 2025, în timp ce aproximativ trei sferturi din deșeurile municipale ajung încă la groapa de gunoi, deși până în 2035 rata de depozitare ar trebui să coboare sub 10%. Pentru neîndeplinirea obligațiilor privind deșeurile, țara se află deja în procedură de infringement și a fost obligată de Curtea de Justiție a UE la plata unor penalități financiare.
În acest context, valorificarea energetică este prezentată tot mai frecvent drept o „scurtătură” pentru reducerea rapidă a depozitării. Aici intervine avertismentul raportului: dacă România își construiește acum capacitate de valorificare energetică, va începe să genereze zgură toxică, exact materialul care, sub eticheta de „circular”, riscă să fie direcționat către drumuri și construcții prin viitoarea Lege a economiei circulare. România ar importa astfel o „moștenire toxică” înainte de a-și fi rezolvat problemele de bază: prevenția, colectarea separată și reciclarea.
Această preocupare a fost deja transmisă oficial autorităților. Prin propunerile de amendamente la Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), înaintate în decembrie 2025 Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, de către Zero Waste România și Zero Waste Europe, împreună cu alte cinci organizații de mediu (IRCEM „Ernest Lupan”, Terra Mileniul III, Asociația pentru Consum Sustenabil, Asociația România în Tranziție și Asociația Mai bine), au cerut excluderea valorificării energetice și considerarea acesteia doar după atingerea țintei UE de 65% reciclare până în 2035, precum și un moratoriu pentru noile capacități de valorificare energetică și coincinerare până când un audit independent confirmă îndeplinirea acestor condiții.
Organizațiile au cerut totodată înlocuirea producției de combustibil din deșeuri (RDF/SRF), alcătuit în mare parte din materiale reciclabile, cu recuperarea materială prin sortarea avansată a deșeurilor mixte (MWS), alături de redirecționarea investițiilor publice către compostare și reciclarea textilelor și a foliei.
Valorificarea energetică nu contribuie la ținta de reciclare, este exclusă de la finanțarea europeană prin principiul DNSH și riscă să blocheze România în contracte pe termen lung, generând tocmai reziduurile periculoase, precum zgura rezultată în urma valorificării energetice a deșeurilor municipale și asimilabile, pe care le semnalează prezentul raport.