Comuna Sălacea reprezintă o remarcabilă poveste de succes din perspectiva Zero Waste, impunându-se drept un bun model de bune practici care poate fi replicat în comunitățile rurale din România.
Comunitate: Unitatea administrativ-teritorială Sălacea;
Primar: Horváth Béla;
Populație: 3.036 de locuitori;
Operator deșeuri: AVE BIHOR SRL (operator local de colectare a deșeurilor) și ECO BIHOR – (operatorul pentru stația de compost, sortare și a rampei de depozitare) ;
Certificare Zero Waste: în derulare (data inițierii: februarie 2018);
Proiect pilot de colectare separată: mai – iulie 2018. S-a aplicat la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale și s-a permanentizat după încheierea cu succes a celor trei luni de program pilot;
Suport tehnic: ECO BIHOR SRL, Scuola Agraria di Monza Institute, Waste Management Specialist SRL, Zero Waste România;
Cost: 20.000 EURO (infrastructură nouă) – fonduri proprii ale autorității publice locale și donații;
Producător Infrastructură: Sartori Ambiente SRL;
REZULTATE după implementarea programului pilot în perioada mai – iunie 2018
Cantitatea de deșeuri colectată în cele trei luni a fost comparată cu ceea ce s-a colectat în intervalul de trei luni precedente perioadei de implementare a programului pilot:
Rata de reducere a deșeurilor generate: a crescut de la 0% la 55%;
Rata de colectare separată: a crescut de la 1% la 61%;
- 47,21% din totalul deșeurilor colectate, constând în ambalaje reciclabile și alte tipuri de deșeuri reciclabile, au fost transportate la o stație locală de sortare (AVE BH), pentru a fi îndepărtată orice potențială contaminare și pentru o mai bună sortare, astfel încât materialul reciclabil obținut să fie de o calitate superioară;
- 13,89% din totalul deșeurilor colectate, reprezentând deșeuri biodegradabile, au fost transportate la stația de compostare a operatorului ECO BIHOR;
Rata de reciclare:
a crescut de la 1% la 40% din totalul deșeurilor colectate, materialul reciclabil fiind trimis la un reciclator final;
MBT (tratarea biologico-mecanică): 21% din deșeurile non reciclabile care au rezultat în urma celor două etape de sortare au constat în:
- 5% deșeuri reziduale eliminate prin co-incinerare;
- 16% deșeuri reziduale eliminate prin depozitare la groapa de gunoi;
Depozitarea: deșeurile reziduale tratate prin depozitare la groapă au fost reduse de la 99% la 55 %:
- 16% deșeuri non-reciclabile obținute după tratarea biomecanică (MBT);
- 39% deșeuri reziduale colectate din gospodării;
-
-
Co-incinerare: 5% din deșeurile reziduale au fost eliminate prin co-incinerare, cu obiectivul de a atinge 0% până în 2020;
-
Implicarea cetățenilor: a fost observată o creștere de la 8,4% la 97%.
-
România se situează în topul țărilor din Europa în ceea ce privește cantitatea redusă de deșeuri generate cu doar 261 kg de deșeuri produse per capita pe an (una dintre cele mai reduse cantități din Europa, potrivit datelor Eurostat din 2017). Prin comparație, statele nordice generează aproape dublul acestei cantități: Suedia – 473 kg, Luxemburg – 600 kg, Norvegia – 426 kg. Având o suprafață de 238 397 km² și o populație de 19,8 milioane de locuitori (54% în mediul urban + 46% în rural), cu o densitate de 85/km², distribuită în 42 de județe, în 265 de orașe și peste 15.000 de sate, cu un PIB de 10.932,33 USD/capita în anul 2017, România a produs circa 5 milioane tone de deșeuri în 2015.
Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, rezultatele României în domeniul reciclării sunt foarte slabe, cu o rată a reciclării de numai 13% în 2016. Cu toate că în ultimii 10 ani s-au alocat sume semnificative pentru infrastructura gestionării deșeurilor, inclusiv fonduri europene, rezultatele întârzie să apară. Motivele sunt variate – infrastructura ineficientă și depășită, containerele duale (fracție umedă și fracție uscată), lipsa unei educații corespunzătoare și lipsa sancțiunilor.
Sălacea este situată în partea de Nord-Vest a țării, are o populație de 3.036 de locuitori, formată din etnici maghiari, români și rroma. În anul 2017, ratele de colectare și reciclare a deșeurilor erau sub 1%, iar sistemul de colectare era unul tipic comunităților rurale din toată țara.
Drumul spre zero deșeuri
În februarie 2018, autoritățile publice din Sălacea s-au angajat oficial să depună eforturi pentru implementarea soluțiilor Zero Waste, asumându-și atingerea unor ținte ambițioase până în anul 2020:
- 50% în prevenirea generării deșeurilor,
- 100% sortare a deșeurilor,
- 90% gradul de reparare, reutilizare și reciclare,
- Înspre 0% deșeuri depozitate la groapă și co-incinerate.
Decizia Primăriei Sălacea de a adopta soluțiile Zero Waste a fost încurajată de țintele de reciclare asumate prin Tratatul de Preaderare la Uniunea Europeană, de noua legislație europeană cu privire la economia circulară și de sancțiunile prevăzute în legislația națională pentru municipalitățile care nu vor reuși să obțină, începând din 2019, un grad de reciclare de 45%.
Una dintre soluțiile cheie în drumul către o comunitate Zero Waste a fost implementarea unui sistem pilot de colectare separată, la sursă, pe cinci fracții specifice, inclusiv biodeșeuri. Înainte de implementarea acestui sistem de colectare inedit în România, în Sălacea se înregistra o rată de colectare separată mai mică de 1%. Conform datelor oficiale din 2017, operatorul de salubritate local a colectat 333,2 tone de deșeuri, din care numai 2.53 tone au reprezentat deșeuri reciclabile amestecate, așa numita fracție uscată, adică un grad de reciclare sub 1%.
Aceste rezultate slabe erau consecința abordării standard, superficiale, privind colectarea, utilizând exclusiv sistemul de colectare a deșeurilor pe două fracții: umedă (deșeuri amestecate reziduale) și uscată (deșeuri reciclabile amestecate), precum și a lipsei de implicare a cetățenilor. Din 1.000 de gospodării, doar 84 își separau deșeurile (8,4%) chiar și în doar în cele două fracții.
În plus, programul de colectare nu încuraja localnicii să-și separe deșeurile în propria locuință, colectarea având loc de două ori mai des pentru fracția umedă decât pentru colectarea deșeurilor reciclabile, respectiv fracția uscată, după cum este arătat mai jos:
- 1 tomberon de 120 l pentru fracția umedă, colectat de două ori/lună;
- 1 sac galben de 120 l pentru amestecul de fracție uscată, colectat odată/lună.
Figura 2: Sistemul precedent de colectare – umed/uscat – aplicat la nivel național: un tomberon de 120 l pentru deșeurile reziduale și un sac galben de 120 l pentru reciclabile în amestec;
Sistemul de certificare a „Orașe și Comunități Zero Waste”
În februarie 2018, a fost demarat procesul de precertificare constând în următorii pași:
- Într-o ședință preliminară, primarului i-a fost prezentat sistemul și procesul de certificare Zero Waste, cu scopul de a identifica cele mai adecvate măsuri pentru comunitatea locală;
- Primarul a format un grup oficial de lucru pentru implementarea soluțiilor și măsurilor aferente, din care au făcut parte operatorul de salubritate local, operatorul stației de compost și a rampei de depozitare, reprezentanții administrației publice locale, ai organizațiilor non-guvernamentale și experți în domeniu;
- Obiectivele, soluțiile, planul și graficul de implementare au fost asumate prin semnătură de către primarul comunei. Planul cuprinde un set de criterii obligatorii, necesar a fi implementate pentru ca Sălacea să atingă obiectivele asumate inițial și să devină într-o perioadă de 3-4 ani o comunitate certificată Zero Waste.
- Grupul de lucru a efectuat o vizită de studiu în Rognio, Italia, pentru transfer de know-how în implementarea măsurilor asumate;
În această primă etapă, comunei Sălacea i-a fost atribuit statutul de „Comunitate precertificată Zero Waste” și a fost acceptată în Rețeaua Europeană a Orașelor și Comunităților Zero Waste. Întregul proces este proiectat astfel încât tranziția către adoptarea măsurilor Zero Waste să decurgă progresiv și fără dificultăți, până în anul 2022. Procesul de implementare va fi în permanență atent monitorizat și va fi documentat în fiecare etapă, de către Zero Waste România în calitate de terță parte independentă sau de către un consultant acreditat în acest sens de către Zero Waste România.
Certificarea „Orașe și Comunități Zero Waste” reprezintă o evaluare independentă realizată de o terță parte, bazată pe metodologia Zero Waste. Schema de certificare are în vedere obiective de mediu, sociale și de economie circulară cu impact la scară largă în comunitate. În România, procesul de certificare este gestionat și monitorizat de către Zero Waste România.
Metodologia Zero Waste se fundamentează pe cele mai performante bune practici din domeniu, implementate cu rezultate excepționale în ceea ce privește evitarea depozitării la groapă și evitarea incinerării, în peste 400 de comunități din Europa, membre ale Rețelei Orașelor și Comunităților Zero Waste. Dintre acestea amintim Ljubljana (Slovenia), Hernani (Spania), Capannori (Italia) sau San Francisco (USA).
Comunității locale din Sălacea îi este furnizată asistență tehnică pe tot parcursul procesului de certificare, monitorizare și beneficii de optimizare a costurilor infrastructurii. Cheltuielile cu supervizarea din partea experților de la Scuola Agraria del Parco di Monza au fost suportate de către Zero Waste România și Zero Waste Europe.
Vizita în Rogno, Italia – un oraș Zero Waste
Pentru a înțelege mai bine schimbările care erau necesare în sistemul de colectare existent, în luna martie 2018, Zero Waste România (ZWRo) a facilitat o vizită de studiu în Rogno, Italia, pentru grupul de lucru format în Sălacea. Orașul Rogno este similar ca mărime cu Sălacea și se mândrește cu un sistem performant de colectare la sursă a deșeurilor, dar și cu o serie de măsuri de prevenire a generării acestora.
Figura 3: Stefano Ambrosini prezintă delegației române sistemul de gestionare a deșeurilor din Rogno
În urma vizitei în Rogno, primarul comunei Sălacea a înființat un grup de lucru format din autorități locale, operatorii de colectare a deșeurilor, reciclatori și reprezentanți ai ONG-urilor.
Transformarea sistemului de sortare
Principalul promotor al tranziției spre zero deșeuri a fost ECO BIHOR, operatorul regional al unei stații de sortare și tratare, de compostare și depozitare a deșeurilor. Reprezentanții lor au convins și operatorul local de colectare a deșeurilor din Sălacea, AVE Bihor, să-și unească forțele și să producă o transformare totală a sistemului existent de sortare.
În acest proces, pubelele stradale și containerele au fost îndepărtate și înlocuite de un sistem de colectare separată la sursă, pe cinci fracții, inclusiv deșeuri biodegradabile. Acest sistem a reprezentat o premieră la nivelul întregii țări. Suportul tehnic pentru proiectarea acestui sistem de colectare la sursă a fost oferit de către ECO BIHOR, sub supervizarea partenerilor de la Scuola Agraria del Parco di Monza. De asemenea, o echipă de 12 voluntari, studenți ai Universității din Oradea, a contribuit la distribuirea noilor recipienți și pubele către cetățeni.
După numai trei luni, comunitatea din Sălacea a reușit să reducă deșeurile totale generate cu 55% și să obțină un grad remarcabil de colectare separată de 61%. Evoluția se poate observa în tabelul de mai jos:
Figura 4: Comparație între rezultatele obținute în cadrul vechiului sistem de colectare și în cel nou, de colectare la sursă, implementat în Sălacea (Sursă: ECO BIHOR SRL)
Deșeurile au fost monitorizate cu atenție înainte de implementarea proiectului pilot de colectare la sursă pe cinci fracții. Graficul de mai jos indică o schimbare imediată a compoziției deșeurilor colectate în cadrul noului sistem de colectare la sursă, începând din aprilie 2018 și după implementare.
Figura 5: Grafic statistic lunar, înainte și după proiectul pilot (deșeuri reziduale, plastic/metal/hârtie, sticlă și biodeșeuri)
Figura 6, de mai jos, prezintă compoziția deșeurilor reziduale – fracția umedă colectată în cadrul sistemului dual și verificată la stația de sortare a ECO BIHOR. Cantitatea monitorizată, colectată în perioada decembrie 2017 – martie 2018, se ridică la 32,78 tone. Biodeșeurile, constând în biodegradabile provenite din grădinărit și din bucătărie, reprezintă 42% din totalul deșeurilor generate în gospodărie; de asemenea, deșeurile din construcții, inclusiv pământ, cenușă și pietre, reprezintă 28% din total.
Figura 6: Compoziția de ansamblu a deșeurilor generate din gospodării, înainte de schimbarea sistemului de colectare (Sursa: AVE BIHOR – operator de gestionare a deșeurilor în Sălacea)
În cazul fracției uscate, reciclabile, figura 7 indică plasticul, în special PET, ca principal tip de deșeu reciclabil (68%), în timp ce textilele sunt cel mai puțin prezente (3%). Analiza s-a bazat pe compoziția deșeurilor reciclabile (0,67 tone) colectate în cadrul sistemului de colectare dual între decembrie 2017 și aprilie 2018.
Figura 7: Compoziția deșeurilor reciclabile colectate prin sistemul dual, monitorizate între decembrie 2017 și aprilie 2018 (Sursa: AVE BIHOR – operator de gestionare a deșeurilor în Sălacea)
Înainte de lansarea noului sistem de colectare, a fost implementat un program educațional complex, de patru săptămâni, susținut de liderii comunității. Unul dintre măsurile inițiale care trebuiau implementate în timpul procesului de certificare Zero Waste era tocmai un program educațional robust. În acest sens, primarul comunei Sălacea, directorul școlii, preotul, împreună cu reprezentanții AVE BIHOR și ECO BIHOR, s-au coalizat și au susținut un program de educare intensiv, înainte de a schimba infrastructura de colectare a deșeurilor. În aprilie 2018, pe parcursul a patru săptămâni, inainte de implementarea noului sistem de colectare, aceștia au interacționat cu localnicii, după slujba de la biserică, în școli, în barurile locale și la centrul cultural.
Figura 8: Zoltan Pasztai, directorul ECO BIHOR, prezentând sistemul de sortare, într-o școală.
Figurile 9 și 10: Primarul comunei Sălacea, Horváth Béla, implicat în mod direct în programele de educare și distribuire a noilor recipienți
Voluntarii au distribuit seturi de colectare separată pe cinci fracții, conținând diferite pubele și saci. Ei au fost, de asemenea, instruiți să răspundă întrebărilor cetățenilor cu privire la noul sistem de gestionare a deșeurilor, ceea ce a asigurat o implicare imediată, fluentă și eficientă a acestora.
Comunicarea a fost esențială pentru succesul noului sistem de colectare. Operatorul de colectare a deșeurilor a folosit autocolante multilingve pe toate pubelele, în toate cele trei limbi vorbite în zonă: română, maghiară și romani.
Figurile 11, 12 și 13: traduceri trilingve pentru fracțiile de deșeuri.
În comparație cu abordarea standard inițială, caracterizată de ineficiență, axată pe distribuirea prin poștă a fluturașilor de hârtie, această etapă a jucat un rol major în mobilizarea cetățenilor pentru a separa deșeurile pe care le generează și pentru a reduce cantitatea de deșeuri generată. Acest fapt a condus la o creștere a implicării civice în noul sistem de colectare la sursă pe cinci fracții de la 8,4% la 97%!
Noua infrastructură personalizată pentru cinci fracții a înlocuit vechiul sistem pe fracțiile umedă și uscată. Următoarea etapă a constat în organizarea noii infrastructuri de colectare. Operatorii locali au furnizat următoarele pubele/recipiente și servicii:
Figura 14: 1 pubelă maro de 23 litri cu inchidere etanșă, 1 găleată aerată de 10 l pentru deșeurile biodegradabile/biodeșeuri și saci de hârtie, cu colectare de două ori/lună.
Figura 15: 1 pubelă neagră de 40 litri pentru deșeurile reziduale – cu colectare de două ori/lună.
Foto 16: 1 pubelă de 120 litri cu autocolant verde pentru sticlă (fostele pubele de gunoi menajer mixt au fost reconvertite) – colectare o dată la 2 luni.
Figura 17: 1 sac galben semi-transparent de 120 litri pentru plastic și cutii de metal – colectare de două ori/lună.
Figure 18: 1 sac albastru semi-transparent de 120 litri pentru hârtie și carton – pentru a fi colectate de două ori pe lună.
Colectarea la sursă a deșeurilor biodegradabile – soluția cheie. Una dintre cele mai importante realizări ale comunității din Sălacea a fost colectarea separată la sursă a resturilor alimentare care nu au putut fi evitate sau reciclate în propria gospodărie, transformate apoi, în compost. Acesta a fost comercializat de către operatorul ECO BIHOR ca îngrășământ sau substrat pentru flori, în Ungaria și România. Sălacea devine, astfel, prima și, deocamdată, singura administrație publică locală din România care compostează biodeșeurile colectate la sursă de la 97% dintre locuitori.
Figurile 19 și 20: Stația de compost în aer liber a ECO BIHOR.
Compostarea în propria gospodărie a jucat un rol important în reducerea cantității totale de deșeuri generate. Peste 400 de unități de compostare la domiciliu au fost distribuite localnicilor.
A fost încurajată prevenirea generării deșeurilor. A fost înființat un centru de minerit urban pentru colectarea, repararea, reutilizarea și/sau reciclarea deșeurilor provenite din construcții, a deșeurilor periculoase, mobilierului, cauciucurilor, bateriilor, textilelor etc.
Figurile 22 și 23: Centrul comunitar de minerit urban cu acoperiș verde.
Stimulentele financiare au fost, de asemenea, cruciale. Înaintea implementării sistemului, fiecare persoană plătea 5 lei (=1€) pe lună pentru serviciile de gestionare a deșeurilor. După implementarea noului sistem, cetățenii care nu ar fi fost de acord să îl adopte ar fi urmat să plătească o taxă mai mare, de 10 lei/lună. Pentru cei care s-au conformat, taxa a rămas la același nivel ca înainte. Acest model de tarifare poate fi considerat un prim pas, simplu, al unui sistem de tipul plătești-pentru-cât-arunci.
Obstacole și lecții învățate:
-
- Voința politică a fost elementul cheie al succesului, iar primarul a fost factorul decizional decisiv.
- În faza de pre-implementare, Primarul era convins că fracția de hârtie și carton era cvasi-inexistentă, din cauza prejudecății că localnicii ar arde și reutiliza aceste tipuri de deșeuri. Cu toate acestea, în etapa inițială de monitorizare, operatorii de salubritate au identificat aproximativ 8% carton și hârtie în deșeurile generate. În consecință, acest tip de deșeuri a fost inclus între cele cinci fracții ale noului sistem de colectare.
- După vizita de studiu în Rogno, Italia, Primarul comunei Sălacea era decis să implementeze un sistem de sortare pe numai trei fracții. Însă, după o lună de negocieri, operatorul ECO BIHOR a reușit să-l convingă să adopte sistemul de colectare pe cinci fracții, care s-a dovedit a fi soluția corectă.
- În ceea ce privește biodeșeurile, puritatea fracției colectate la sursă a fost de 93,43%, o calitate adecvată pentru procesul de compostare. Aceasta s-a datorat în primul rând faptului că unii cetățeni nu au avut încredere în robustețea sacilor de hârtie furnizați de către operator, pentru sortarea biodeșeurilor care includ resturi alimentare. Prin urmare, au suplimentat sacul de hârtie cu unul de plastic, pentru a se asigura că nu se va scurge conținutul din el. Au fost luate măsuri îndreptate spre o mai bună monitorizare și spre educarea localnicilor pentru o separare cât mai corectă a acestora.
- La nivel național nu există soluții de reciclare pentru deșeurile din plastic colorat HDPE și LDPE care sunt recuperate. Astfel, totalul deșeurilor colectate separat dar trimise la stații de co-incinerare sau depozitate la groapă se ridică la 5%. Înainte de interzicerea exportului de plastic spre China, acest tip de deșeuri era exportat acolo pentru valorificare. Însă, începând din 2018, piața a fost prinsă „cu garda jos”: nu mai există capacitate de reciclare a deșeurilor din polietilenă de mică și mare densitate (LDPE și HDPE) colorate.
- Evenimentele și întâlnirile față în față cu primarul, directorii și managerii operatorilor de salubritate au avut cel mai mare impact în implicarea cetățenilor în program și în asumarea acestui sistem. Primarul s-a impus prin exemplul personal, arătând comunității locale cum să sorteze corect deșeurile. Programul robust de educare și conștientizare a contribuit semnificativ la succesul proiectului pilot;
- Cu cât e mai mare pubela, cu atât se aruncă mai mult în ea! Vechile pubele negre de 120 litri, folosite inițial pentru deșeurile reziduale, au fost etichetate cu un autocolant verde cu mesaj trilingv și au fost reutilizate pentru colectarea deșeurilor din sticlă, programată pentru ridicare o dată la două luni. Cu toate acestea, circa 15% dintre utilizatori și-au păstrat vechiul obicei și au umplut aceste containere cu deșeuri reziduale amestecate în loc de sticlă, pentru că aveau volumul cel mai mare. Obiceiul de a arunca deșeurile reziduale în pubela cu volum mai mare (120 l) a fost greu de combătut, oamenii neavând motivația pentru a folosi pubela neagră mai mică, de 40 litri, special concepută pentru acest fel de fracție în noul sistem. Recipientul cu volum mai mic avea menirea de a-i stimula pe localnici să genereze și să sorteze mai puține deșeuri reziduale, dar curând vechile obiceiuri amenințau să saboteze sistemul. Acești utilizatori au fost penalizați prin plata unui tarif lunar dublu pentru colectare. În urma acestei experiențe, la replicarea sistemului în alte comunități vor fi eliminate vechile containere de 120 litri. Cheia o reprezintă pubelele mai mici pentru deșeurile reziduale.
- Tomberoanele stradale la care are acces toată lumea erau utilizate, inainte de schimbarea sistemului, de către companiile private din proximitate, care nu aveau contract cu operatorul de gestionare a deșeurilor și, în consecință, nu plăteau nicio taxă de salubritate. Eliminarea acestor pubele nesecurizate/accesibile public a dus la semnarea unor noi contracte comerciale de către operatorul local de gestionare a deșeurilor, echilibrându-se, astfel, într-un mod echitabil, situația pentru comunitatea locală.
- În ciuda rezervei și a scepticismului față de posibilitatea implementării eficiente, în Europa de Est, a unui sistem de colectare separată la sursă pe cinci fracții, acesta a funcționat cu succes și a dat rezultate în numai trei luni.
- Datorită succesului proiectului pilot, primarul comunei Sălacea a decis să continue și să optimizeze componentele sistemului, astfel încât să scadă cât mai mult posibil cantitatea deșeurilor trimise la groapa de gunoi.
- Sistemul de taxare diferențiată, un model simplificat de tip plătești-pentru-cât-arunci, a încurajat separarea la sursă și colectarea separată. Un sistem de colectare la sursă pe fracții specifice este vital pentru ca țintele de reciclare asumate de România până în 2020 să poată fi îndeplinite și pentru evitarea amenzilor aferente.
Zoltán Pásztai, CEO ECO BIHOR:
„ Activitatea de 15 ani ca director al unei companii de gestionare a deșeurilor, care este și operator al unei gropi de gunoi, m-a făcut să mă întreb ce moștenire voi lăsa copiilor mei. La prima vedere, răspunsul este: “un munte de deșeuri lângă Oradea”, pe care ei vor trebui să-l gestioneze mai bine decât am făcut-o eu. Dar, totuși, prin implementarea acestui proiect pilot unic în România, am demonstrat că și generația noastră poate deveni un pionier în producerea schimbărilor de impact care sunt atât de necesare pentru protejarea patrimoniului natural.”
Béla Horváth, primarul comunei Sălacea:
„Comuna noastră, veche de 1.000 de ani, a fost construită și dezvoltată de către predecesorii noștri cu mari dificultăți și sacrificii. Dacă obiceiurile noastre curente nu se schimbă, vom sfârși prin a distruge moștenirea prețioasă care ne-a fost dăruită, otrăvind și ultima picătură de apă și îngropând sub gunoi Principalul nostru scop este să ne asumăm responsabilitatea și să acționăm acum, pentru a lăsa în urma noastră un loc în care copiii și generațiile viitoare să poată trăi mai frumos, mai sănătos și in armonie cu mediul inconjurător.”